De 12 ani, Marius Luican conduce o companie de cercetări de piață și încă îi face plăcere să se uite pe fiecare serie de rezultate. Statistic vorbind, sunt semnificative la nivel național.

El și echipa Reveal Marketing Research sunt motivați de OAMENI. Dincolo de numere, acesta încă văd oameni.

“Persoane reale, cu familii, bucurii, necazuri, credință, dezamăgiri, împliniri, sau vise. Adevărata provocare a acestei meserii este să nu te limitezi niciodată la numere sau procente, ci să gândești în povești și soluții”, spune Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research

Citește și: Obiceiurile alimentare. Nutritionist: "Vorbim despre grasimi sanatoase"

De fiecare dată cand au un studiu la nivel național, Marius Luican spune “nu pot să nu remarc o prăpastie gravă și adâncă. Sunt cele două Românii”.

CUM ARATĂ CELE DOUĂ ROMÂNII?

“Una este cea globalizată, ultra-tehnologizată, care plătește cu cardul și le cere indicații asistenților artificiali de tip Siri sau Alexa. Cealaltă este încremenită în timp, stă la cozi, se împrumută să plătească pentru traiul zilnic și nu are nici timpul, nici educația de a-și verifica starea de sănătate.

Una din aceste Românii este profund balcanică în valori, cealaltă a aderat deja la idealuri europene. În timp ce prima se mândrește cu auto-consumul de produse de calitate îndoielnică, produse „pe genunchi”, dar investite cu valoare sentimentală, cealaltă este preocupată de aliniere la norme de sănătate și siguranță.

În una din cele două Românii, oamenii nu au grupuri sanitare în case și consumă sub un tub de pastă de dinți pe an, în timp ce în cealaltă locuitorii au periuțe de dinți electrice și își verifică regulat semnele vitale și consumul de calorii pe device-uri smart.

În România ultra-modernă se vorbește de ”shared-economy”, tinerii nu mai dețin o mașină, ci închiriază o trotinetă electrică, nu mai merg la hotel, ci aleg un AirBnB la distanță de 6-7 ore cu avionul. În cealaltă Românie, oamenii așteaptă tichetele de vacanță de la stat și unii nu au ieșit niciodată din comuna lor decât să meargă ”la oraș” să plătească niște dări.

Unul din puținele puncte comune este accesul la internet și la telefonie mobilă, o situație des întâlnită în țările din lumea a treia. Chiar dacă beneficiază de aceleași oportunități, locuitorii celor două Românii le folosesc diferit: unii consumă divertisment ieftin, în timp ce alții lucrează pentru companii străine.

ARC PESTE TIMP

Nu doar eu simt că există două lumi distincte care viețuiesc simultan în spațiul carpato-danubiano-pontic.

De curând, am găsit un articol în care Mugur Isărescu îl cita pe Mircea Vulcănescu. Acesta spunea, în 1932:

“Călătorul care pleacă din București spre miazăzi, cu trenul sau pe șoseaua mare a Giurgiului, sau cel care porneşte din Braşov spre Făgăraş pe drumul ocolit care intră-n ţara Oltului prin Poiana Mărului, sau iarăşi cel care iese-n cîmp pe singura șosea care trece prin Uioara, sau de la Iaşi, pe la Copou, spre Aroneanu, sau de la Galaţi spre Tighina, sau pe unde vreţi, şi se uită la ce vede-n jurul lui, nu se poate să nu-l încerce sentimentul straniu că, în nici un ceas de cale, a trecut în altă lume”.

Au trecut aproape 100 de ani de la aceste însemnări și nu s-a schimbat mare lucru. Bucureștiul și orașele mari s-au realiniat la pulsul european. Locuitorii de aici gândesc urban și au așteptări convergente cu UE. În același timp, conaționalii lor, care trăiesc la mai puțin de o oră distanță cu mașina, încă se luptă cu sărăcia, mizeria și supraviețuirea. În medie, suntem la cozile clasamentelor UE. Individual, suntem în secole diferite.

CE ÎNSEAMNĂ TOATE ACESTEA?

Ca marketer este ușor, instruim clienții să creeze campanii diferite, gândite separat pentru fiecare dintre aceste segmente. Mergem până la motivațiile și fricile fiecărui grup și aducem ”pansamentul” potrivit.

Ca om care coordonează o echipă de sociologi și statisticieni, mă întreb dacă vom ajunge vreodată la o convergență, dacă va apărea o clasă de mijloc reală, care să facă ușor trecerea dintre cele două.

Ca părinte și ca om, este apăsător. Ne creștem copiii în una dintre aceste Românii, dar trebuie să le explicăm de ce există și cealaltă.

La aniversarea centenarului s-a făcut o singură festivitate, deși fragmentarea din țară este atât de mare, încât fiecare dintre Româniile descrise merita propria sărbătoare. Românii și cei care îi conduc se preocupă de teme naționaliste, de amenințări închipuite și dedică prea puțin timp și energie acoperirii prăpastiei dintre cele două Românii.

Revenind la observațiile lui Vulcănescu, acolo diviziunea era clară: rural-urban. Astăzi, ruralul nu mai este un spațiu cu valori, credințe și obiceiuri proprii, a devenit o extensie și o caricatură a urbanului, fără a avea acces la aceleași resurse. Nici urbanul nu este omogen, studiile la nivel național arătând de fiecare dată discrepanțe majore între urbanul mic/mediu și marile orașe.

Acum am pierdut și aceste coordonate, pentru că mijloacele de comunicație moderne dau falsa impresie că ruralul s-a apropiat de urban și că ar fi omogene. În realitate, principala preocupare ar trebui să fie: cum să aducă în Europa și acea Românie care a rămas la început de epocă a industrializării”, a scris Marius Luican, potrivit Reveal.ro.