Laura Baban, scriitoare celebra, a scris un mesaj pe pagina sa de socializare, in care vorbeste deschis despre lupta cu kilogramele in plus.

„Cel mai greu n-a fost să slăbesc. Cel mai greu a fost să-mi schimb obiceiurile și să învăț să mă iubesc.

O casă cu două picioare și-o inimă

Corpul meu e casa în care am crescut. E singura casă pe care o voi avea vreodată, a mea și doar a mea. O casă cu două picioare și-o inimă.

Corpul ăsta mi-e acasă

Aici am toate amintirile, toate fericirile, toate iubirile, toate lecțiile de viață, toate visurile, toate regretele și toate reușitele. Aici îi păstrez la căldură pe toți bipezii și patrupezii importanți din viața mea. Aici intru doar eu, doar eu fac curat (când fac!), aici doar eu mă pot ascunde, aici doar eu pot redecora (sau așa am crezut). Corpul ăsta mi-e acasă.

Citește și: Dana Chera: "Presa a facut ca societatea sa arate asa! Da."

Începând cu ultimul an de facultate, am reușit să-mi micșorez casa la jumătate. Ba chiar mai mult. Dacă e să număr toate kilogramele slăbite și apoi puse la loc în acești 12 ani (pentru că slăbitul ăsta e cu suișuri și coborâșuri), îmi dă un număr care trece ușor peste 80. Nu cântăresc acum greutatea pe care am lăsat-o în urmă.

Trăiam după cât cântăream…

Rămân adânc ciopliți în mine anii în care târâiam prin viață, zi de zi, ani la rând… un surplus de Laura. Acel băgăjoi care mă făcea cumplit de nefericită. Era greu, urât, inutil și mă durea teribil. Mă făcea să-mi fie rușine mie cu mine. Kilogramele în plus puseseră stăpânire nu doar pe dulapul și pe frigiderul meu, ci pe întreaga-mi viață. Îmi influențau personalitatea, deciziile, relațiile și pasiunile. Ce mai! Trăiam după cât cântăream…

***

Dar cel mai greu n-a fost să slăbesc. Cel mai greu a fost să înțeleg cine sunt, ce-mi doresc și care sunt soluțiile pe termen lung. Greu a fost să mă privesc în oglindă și să-mi placă ce văd. (…)

Abia împlinisem 31 de ani când am văzut pentru prima oară lumină în mine. Îmi schimbase oglinzile, îmi reparase crăpăturile din pereți, îmi pusese flori proaspete în vaze. “Ești frumoasă, Laura! Ai un corp superb.”

Cel mai emoționant cadou pe care mi l-a făcut alt om

Și l-am crezut. L-am crezut cu adevărat. Simplu, fără să mă răzvrătesc, fără să-l bănuiesc, fără să mă lupt cu tot ceea ce eu credeam despre mine, cu tot ce credeam că merit. L-am crezut și l-am lăsat să-mi schimbe părerea despre mine. Acum 31 de ani am primit de la mama și tata cel mai frumos cadou. Acum, la 31 de ani, am primit un altul, poate cel mai emoționant cadou pe care mi l-a făcut alt om: să mă iubesc.

Cel mai greu a fost să lupt cu mine

Cel mai greu n-a fost să slăbesc. Cel mai greu a fost să lupt cu mine și să-mi schimb toate concepțiile despre nevoi și fericire. Cel mai greu a fost să găsesc o formă a casei mele în care să pot locui împăcată cu mine însămi. Să-mi fie drag să fiu eu. Așa cum sunt. Așa cum am reușit să mă modelez.

Am câștigat o poveste de viață pe care o pot povesti mai departe

Dacă este să fac un inventar al acestei victorii, cred că înainte de toate, după Marele Meu Război, am câștigat sănătate. Am câștigat obiceiuri bune care au prins rădăcini în rutina mea. Am câștigat încredere în mine. Am câștigat pace interioară. Am câștigat o poveste de viață pe care o pot povesti mai departe copiil, prietenilor, familiei.

Și nu în ultimul rând…

…m-am câștigat… pe mine”, a scris, vineri, Laura Baban pe contul ei de Facebook.