Revista presei internaţionale, 7 ianuarie 2020. Presa internațională continuă să urmărească cu îngrijorare noua criză din Orientul Mijlociu provocată de asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani, cât și cea mai acută manifestare actuală a crizei climatice, incendiile catastrofale de vegetație din Australia.

Amaliza EUobserver privind situația din Orientul Mijlociu

EUobserver publică o analiză detaliată a situației din Orientul Mijlociu, remarcând că „Soleimani devenise un soi de Che Guevara iranian”, iar „asasinarea unui personaj mitic nu poate trece fără consecințe”.

Citește și: Elton John nu a mai putut, anunț cu ochii în lacrimi

Principalele consecințe ar fi că nici un american, militar sau civil, nu mai este în siguranță în Orientul Mijlociu; represaliile iraniene ar putea provoca o creștere gravă a prețurilor petrolului; acordul nuclear cu Iranul este acum complet distrus; regimul iranian va deveni mai puternic.

Portalul european consideră că „imperiul lui Soleimani” era de fapt în curs de fărâmițare: influența Iranului în Irak, Siria și Liban se bazează pe exploatarea conflictelor interconfesionale. Or în Liban și Irak sunniți, șiiți și creștini ieșeau de câteva luni în stradă protestând „contra acestui model confesional de gândire și împotriva influenței Iranului”.

Și în Iran au loc proteste majore de câteva săptămâni. „Și tocmai când Iranul se afla în această situație precară, Trump i-a oferit regimului un frumos cadou de Anul Nou” – șansa de a uni țara din nou printr-un discurs belicos. „Cel mai mare perdant al acțiunii americane ar putea fi democrația și toți cetățenii din Iran, Irak și Liban care își riscă viața pentru mai multă libertate și democrație, care vor fi acum înfierați drept trădători și colaboraționiști ai SUA”, conchide EUobserver.

Comentariu al ziarului turcesc Hurriet

Ca pentru a-i da dreptate, un editorialist al ziarului turcesc Hurriet scrie că: „Atât timp cât musulmanii nu-şi adună minţile şi urcă pe corabia Occidentului, sar unii la beregata altora şi în cele din urmă îşi pierd viaţa din cauza bombelor inamice. Pentru că religia lor strigă această realitate simplă: «Cel ce ajută tirania, de tiranie va muri»”.

„USA go home” tratat pe larg de Courrier International

Săptămânalul parizian Courrier International relatează că parlamentul irakian întrunit duminică în sesiune extraordinară a transmis mesajul „USA go home” printr-o rezoluție care cere guvernului „să pună capăt prezenței trupelor străine în Irak și să se asigure că acestea nu vor folosi solul, spaţiul aerian şi apele teritoriale irakiene, indiferent de motiv”; în prezent sunt în Irak aproape 5.200 de soldați americani. Publicația franceză citează și un expert irakian intervievat de Al Jazeera, conform căruia apelul premierului irakian de a expulza trupele americane anticipa o reacție puternică a publicului irakian și a grupurilor pro-iraniene: „Abdel Mahdi nu a avut de ales decât să ia o poziție fermă împotriva prezenței trupelor americane în Irak.”

Amenințarea nucleară văzută de France 24

Site-ul francez France 24 e preocupat de aspectul nuclear al crizei orientale, preluând o declarație a guvernului de la Teheran conform căreia „nu mai există niciun obstacol care să împiedice programul nuclear al Republicii Islamice Iran pe plan operațional”, fie că e vorba de “capacitatea de îmbogățire, de nivelul de îmbogățire, de cantitatea de material îmbogățit sau de cercetare și dezvoltare”.

Iranul asigură însă că va continua să coopereze cu Agenția Internațională a Energiei Atomice și că va reveni la respectarea angajamentelor din acordul nuclear dacă SUA își vor ridica sancțiunile.

Totodată, informează France 24, Josep Borrell, șeful diplomației europene, l-a invitat la Bruxelles pe ministrul iranian al afacerilor externe în încercarea de a salva totuși acordul nuclear, pe care l-a calificat drept „crucial pentru securitatea mondială”.

Hossein Dehgan la CNN: „Cu siguranţă că riposta va fi de ordin militar şi va viza baze militare.”

Cele mai concrete detalii cu privire la iminenta ripostă a Iranului le-a oferit un consilier militar al ayatolahului Ali Khamenei, Hossein Dehgan, într-un interviu acordat postului american CNN: „Cu siguranţă că riposta va fi de ordin militar şi va viza baze militare. Putem spune că America, dl Trump, a declanşat un atac direct asupra noastră – aşa că şi noi vom lansa un atac direct împotriva Americii.” El a precizat că Iranul nu dorește război, ci doar răzbunare, propunând și o cale de a-l evita: „Singurul lucru prin care s-ar evita războiul ar fi ca americanii să primească o lovitură la fel de grea ca lovitura primită de noi. După aceea, ei n-ar mai trebui să reia ciclul”.

Le Figaro, criza din Irak afectează viața politică europeană

Lovitura americană din Irak afectează indirect și viața politică europeană. Cotidianul francez Le Figaro scrie că Emmanuel Macron, Angela Merkel şi Boris Johnson s-au exprimat luni într-un comunicat comun, făcând apel la o „detensionare necesară” şi cerând părţilor să acţioneze cu „reţinere şi responsabilitate”: „Facem apel în special la Iran să se abţină de la orice acţiune violentă sau de proliferare.” Pe de altă parte, ministrul german de externe Heiko Maas a apreciat că nici ameninţările preşedintelui Trump de a sancţiona Irakul „nu sunt de prea mare ajutor”. „Nu cred că putem convinge Irakul cu ameninţări, ci mai degrabă cu argumente”, a declarat el, citat de Le Figaro.

 

Ziarul portughez Jornal Económico: „SUA și Europa nu sunt la unison”

Ziarul portughez Jornal Económico, relatând că NATO a convocat luni o întrunire de urgență a celor 29 de membri, apreciază că „SUA și Europa nu sunt la unison”, iar „reuniunea NATO ar urma să fie oricum, numai pașnică nu”, întrucât, „deocamdată, ceea ce pare dificil este ca NATO – sau mai degrabă partea americană și partea europeană – să se înțeleagă în privinţa răspunsului la adresa crizei create de Casa Albă”.

Ria Novosti, convorbire la nivel înalt

În ce privește Rusia, agenția de presă Ria Novosti informează că „ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a avut o convorbire telefonică cu şeful Statului Major General al armatei Iranului, în cursul căreia au fost discutaţi paşii privind împiedicarea escaladării situaţiilor din Siria şi Orientul Mijlociu, ca urmare a uciderii generalului iranian”.

Cotidianul The Guardian îl critică aspru pe premierul britanic Boris

Cotidianul The Guardian îl critică aspru în editorialul său pe premierul britanic Boris Johnson, „tocmai întors din Caraibe, unde s-a bronzat pe iahturile unor amici milionari în vreme ce Orientul Mijlociu e în flăcări”, deoarece „aliatul-cheie, SUA, al Regatului Unit e acuzat de crime de război pe sol străin”, iar opinia europeană s-a cristalizat rapid în jurul ideii de reținere din partea ambelor tabere, însă „răspunsul britanic a fost să sfideze acest sfat și să susțină o Americă beligerantă”.

Guardian consideră că președintele Trump a reușit prin lovitura sa letală să abată atenția presei de la procedura pentru destituirea lui, el fiind ghidat nu de interesul național, ci de „avantajul politic personal într-un an electoral”, că își „mobilizează baza electorală evanghelică prezentând rivalitatea sa cu Iranul drept o ciocnire a civilizațiilor” și că e „detestabil că el crede că un răspuns militar legitim este să comită crime de război nimicind monumentele istorice ale Iranului”.

Tot Guardian scrie despre ajutorul oferit Australiei de vecinii ei, Noua Zeelandă, Vanuatu şi Papua Noua Guinee, în lupta cu incendiile de vegetație. Militari neozeelandezi au plecat spre Australia, alăturându-se celor 157 de pompieri neozeelandezi aflaţi deja acolo, unii încă din septembrie. „Australia ne-a fost alături pe tot parcursul unor evenimente îngrozitoare din 2019 şi noi suntem aici pentru a face acelaşi lucru”, a declarat premierul neozeelandez Jacinda Ardern. Papua Noua Guinee a anunțat că 1.000 de soldaţi şi pompieri sunt în aşteptarea ordinului de plecare, gata să fie trimişi la solicitarea Australiei, iar Vanuatu a promis un ajutor de 250.000 de dolari australieni pentru serviciul rural de pompieri, relatează publicația britanică.

Libre Belgique despre catastrofa din Australia

La Libre Belgique scrie cu îngrijorare că „ce e mai rău abia ar putea să urmeze, după un weekend catastrofal în cursul căruia întinderi vaste împădurite au fost înlocuite de peisaje de cenuşă”. Împotriva incendiilor guvernul a mobilizat 3.000 de rezerviști, iar pompierii sunt ajutați de colegi din SUA și Canada. Aproape 5 milioane de hectare (50.000 kilometri pătrați) au fost distruse în statul New South Wales, ceea ce ridică la aproape 8 milioane numărul hectarelor distruse în toată ţara, adică o suprafaţă echivalentă cu a insulei Irlanda. Iar punctul culminant al sezonului incendiilor nici măcar nu a trecut. Publicația belgiană mai arată că „resentimentul unei părţi a populaţiei a crescut împotriva premierului conservator Scott Morrison, foarte criticat pentru faptul că a privilegiat foarte profitabilul sector al cărbunelui mai curând decât lupta împotriva încălzirii climei, al cărei rol este arătat cu degetul în criza de mediu actuală”.

1,4 miliarde de dolari vor fi alocați  în decurs de doi ani pentru a ajuta Australia să îşi revină din criza incendiilor, informează BBC

Premierul australian a promis însă acum că va cheltui 1,4 miliarde de dolari în decurs de doi ani pentru a ajuta ţara să îşi revină din criza incendiilor, informează BBC. Conform acestuia, deși a plouat abundent pe coasta estică a Australiei, temperaturile vor crește în continuare până joi. De asemenea, autorităţile se tem că incendiile din Victoria și New South Wales s-ar putea uni, creând o „mega vâlvătaie”.