Emil Constantinescu, fostul Presedinte al Romaniei, si-a deschis sufletul si a oferit dezvaluiri nebanuite despre episoadele care i-au marcat existenta.

”Când am fost cu colegul meu Popescu, în ’80, la un congres în Franța, ca să vezi ce înseamnă destinul: După ultima zi, trebuia să mai stăm o zi la Veneția că eram în circuit. Hai să mâncăm. Seara, am schimbat trenul, iar a doua zi am văzut la televizor că teroriștii au aruncat în aer exact vagonul acela al nostru!”, a povestit el.

”Am fost recent la un târg de Crăciun la Berlin. Am plecat, am ajuns la aeroport și am primit telefon de la Alina Stan că a avut loc un atentat chiar în locul unde fusesem cu o oră și jumătate înainte! Deci, sunt un beneficiar al acestei extraordinare pronii cerești. Nu cred că această este importantă. Important este nu cât trăiești, ci cum trăiești și modul cum faci alegeri în anumite răscruci ale vieții”, a mai spus fostul presedinte Emil Constantinescu la lansarea cartii sale, potrivit Romania Tv.

Citește și: Artist român, mărturie din infern: ”E panică totală și stăm închiși în casă de o zi. Zici că suntem într-un film horror!”

Dorin Marian, fost consilier prezidential, a povestit un episod de pe vremea cand Emil Constantinescu candida pentru prezidentiale, in cadrul lansarii volumului “Emil Constatinescu 80 – Om de stiinta, om de stat. Marturii”.

“Chestiile care păreau dramatice pe vremea aia, acum par banale și normale. Zilele și nopție pe care le-am petrecut cu președintele în sediul MAI, când cu marșul minerilor, acum mi se par normale. Telefonul generalului Degeratu la ora 2 noaptea care îmi spune: Acum 5 minute, rușii ne-au cerut survol peste România, să ducă echipament și trupe în Serbia, trebuie să-l trezim pe președinte. Și asta mi se pare normal. Eu îi spun generalului Degeratu: Chestia cu trezitul e cea mai ușoară că probabil nu doarme la ora asta, dar care e recomandarea? Eram la Dorohoi, campania din ’96 și coboară din mașină și o mare de oameni, literalmente îl ia pe brațe și pleacă, pleacă cu candidatul. Mugur Ciuvică și Marius Dumitru, care erau antemergători, erau disperați, le văd și acum privirile cum se uitau la mine, că le pleacă candidatul. Nicu Anghel, care era omul din spatele frontului îmi face semn: Stai liniștit că e de bine. Și dispare și el în marea de oameni. Ne luăm după oameni, ajungem într-un final. Îl duseseră într-o direcție contrară total unde trebuia noi să mergem. Îl găsim într-o piațetă mică, înconjurat de 10-15 copii, în picioarele goale și vorbea foarte calm cu vreo 20 de bărbați care îi spuneau ce nevoie de locuri de muncă e în zona Moldovei. Până și amintirea asta care mi se părea atunci dramatică, acum mi se pare comică”, spune Dorin Marian.