EURONEWS: Dupa 30 de ani, care este mostenirea comunismului in Romania?

În această săptămână se împlinesc 30 de ani de când România l-a îndepărtat de la putere pe dictatorul Nicolae Ceauşescu, în urma unei revoluţii care a pus capăt deceniilor de conducere comunistă.

EURONEWS: Dupa 30 de ani. Un raport realizat în 2006 de Comisia Prezidenţială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, al cărei preşedinte a fost cercetătorul politic anticomunist Vladimir Tismăneanu, a calificat drept “inuman” fostul sistem din România.

„Regimul comunist din România, un sistem totalitar de la înfiinţarea până la căderea sa, a fost unul bazat pe încălcarea constantă a drepturilor omului, pe supremaţia unei ideologii ostile unei societăţi deschise, pe monopolul puterii exercitate de un mic grup de indivizi, pe represiune, intimidare şi corupţie”, concluzionează raportul Comisiei Tismăneanu.

Citește și: Consumi cafea? Descoperire uimitoare. Uite ce beneficii îți poate aduce

În aceeaşi lună cu publicarea raportului, preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, a condamnat regimul comunist din România, într-o separare simbolică a statului român de trecutul său.

EURONEWS: Dupa 30 de ani. Dar cât de mult s-a separat România de trecutul ei? Care este moştenirea regimului comunist din România?

„Moştenirea comunistă, ca termen lărgit, este încă prezentă şi este clar că va fi acolo pentru încă o vreme. În întreaga regiune, noi am avut probleme care sunt vizibile când vine vorba, de exemplu, de relaţiile dintre cetăţeni şi stat şi modul în care cetăţenii percep statul”, a declarat George Jiglău, politolog la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, potrivit Rador.

Oficialul român a mai spus că acest lucru este reflectat în sondajele de opinie, care subliniază încrederea puţină pe care cetăţenii o au în guvernare. Un sondaj realizat în România în 2019 relevă că 76,4% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Românii nu au încredere în instituţiile de guvernare: doar 8,9% au încredere în partidele politice şi doar 9,8% au încredere în Parlament. Instituţiile în care românii au cea mai mare încredere sunt, potrivit sondajului INSCOP, armata şi biserica. “Este îngrijorător că doi piloni principali ai oricărei democraţii reprezentative, care sunt partidele şi parlamentul, sunt la un nivel atât de scăzut de încredere din partea cetăţenilor”, a mai spus George Jiglău, deşi acest lucru nu se limitează numai la România. “Neîncrederea alimentează, de fapt, populismul”, a adăugat oficialul român.

Analistul politic Sorin Ioniţă consideră că românii au mai mare încredere în instituţiile Uniunii Europene.

“Oamenii din ţările ex-comuniste apar constant în sondaje mul mai sarcastici şi mai puţin încrezători în instituţiile lor naţionale, cu excepţia armatei şi a bisericii. Prin contrast, ei au mai multă încredere în instituţiile UE, încredere care poate fi atribuită unei aspiraţii la o bună guvernare”, a declarat Sorin Ioniţă.

Moştenirea lui Ceauşescu?

Sorin Ioniţă mai spune că este o moştenire durabilă a fostului regim, dar nu este comunismul, cum ar crede unii.

“Există moşteniri ale regimului real al lui Nicolae Ceauşescu. O combinaţie tipic balcanică de naţionalism, socialism primitiv şi clanuri familiale teritoriale, în care totul este negociabil. În care prevalează aranjamentele neoficiale şi nu funcţionează corect nicio instituţie oficială sau proces oficial de planificare”, susţine Sorin Ioniţă.

Preşedintele reales, liberalul Klaus Iohannis, a promis că va eradica corupţia din ţară şi a numit un nou premier din cadrul Partidului Liberal. Klaus Iohannis a spus, de asemenea, că trebuie ca persoanele vinovate pentru regimul comunist să fie trase la răspundere şi trebuie să înţelegem ce s-a întâmplat în timpul Revoluţiei.

“Aşteptările sunt legate de tragerea la răspundere a persoanelor vinovate pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul Revoluţiei”, a declarat George Jiglău.

Numai schimbările pe termen lung vor modifica cultura politică în societatea română, a adăugat George Jiglău.