De-a lungul unei luni întregi, deci în august, au fost sute de cutremure cu epicentrul în Bucegi. Atât. Doar pe parcursul acelei luni. După care pământul s-a liniștit.

La vremea aceea l-am întâlnit la Stația meteorologică de la Vârful Omu pe Gheorghe Porancea, care mi-a spus de cutremure. Acolo, la peste 2.500 de metri altitudine, se simțea cel mai bine cum întregul masiv se zgâlțâie.

Erau zile, atunci, în august 1993, când se înregistrau și câte zece mișcări telurice în 24 de ore. Nu erau de intensitate foarte mare, dar le simțeai. Și îți creau o oarece teamă, mi-au povestit o serie de montaniarzi.

Citește și: Mistere îngropate în blesteme. Unde se află poteca infernală despre care se spune că înghite oameni

“Deveniseră deja obisnuință. Zilnic se cutremurau Bucegii. Aici, la 2.505 metri altitudine, la stația meteo, simțeam mai tare cutremurele decât la baza muntelui. Au fost doar niște crăpături în pereții refugiului salvamont de la Omu. Atât. Apoi cutremurele au încetat brusc. De atunci n-au mai fost”, mi-a spus Gheorghe Porancea.

Un alt element care trebuie adăugat în această dilemă a venit, tot atunci, de la inginerul Traian Trufin, care locuia în orașul Bușteni. De profesie inginer geolog, Traian a lucrat o perioadă și în exploatările miniere.

Mi-a spus cum percepea el, specialistul, aceste cutremure. “Se auzea mai întâi o bubuitură sub pământ, apoi simțeai cutremurul. Parcă s-ar fi surpat ceva în adâncuri. Am lucrat în mină și acolo se auzeau asemenea bubuituri, aceeași mișcare haotică a pământului care nu are nicio legatură cu o mișcarea seismică”.

Și încă ceva se întâmpla în preajma acestor mișcări tectonice. Apărea un miros ciudat, asemănător cu cel de gaz.

“Cunosc vreo 50 de oameni care au avut insomnii atunci. În aer se simțea un miros ciudat, parcă era gaz. E posibil ca acea emanație de gaze să fi provocat insomnia. Locuiam în acea perioadă pe strada Telecabinei și știu că multă lume de acolo se plângea de insomnie”, mi-a spus geologul.

Nu s-au raportat pagube materiale în cazul cabanelor de pe munte, nici în ceea ce privește casele din Bușteni sau din alte localități de la baza muntelui. Cât privește Stația meteo de la Vârful Omu, imposibil să aibă de suferit. Pereții acestei clădiri au un metru grosime.

Citește și:

Am mai stat de vorbă, la acea vreme, și cu un specialist de la Institutului National pentru Fizica Pamantului, Mircea Radulian, director științific pe atunci.

Chiar și expertul a admis că secvența acestor cutremure din Bucegi a fost surprinzător de mare.

“Este posibil ca aceste cutremure să fi apărut tocmai din cauză că Munții Bucegi se află în apropierea Vrancei, o cunoscută zonă seismică. Dar este greu de explicat de ce în ultimii zece ani în Bucegi nu a mai fost nicio mișcare seismică. Secvența aceasta de cutremure din Bucegi, din 1993, este unică pe teritoriul României”, mi-a spus Mircea Radulian.

Despre Munții Bucegi există multe legende care au legătură cu strămoșii noștri, dacii. Alte legende vorbesc despre misterioase galerii care ar străbate adâncurile pământului, în partea asta de țară.

Dar dacă legendele rămân doar în paginile unor cărți sau circulă în folclorul nostru, cu totul altceva e atunci când simți că îți fuge pământul de sub picioare. Cutremurele din Bucegi au fost ceva palpabil. Sute de cutremure. În numai o lună. Din anul 1993. Vom avea vreodată explicația acestui fenomen?