Un om de al cărui nume se leagă presa din România, din ultimii 30 de ani, s-a stins ieri.

Destinul a făcut ca Mihai Creangă să se stingă în ziua de Crăciun, a lui 2019, la vârsta de 77 de ani. Într-un alt decembrie, în urmă cu 30 de ani, Mihai Creangă era arestat de regimul comunist, tocmai pentru că se opunea dictaturii.

”A murit ziaristul Mihai Creangă. În zi Sfântă, de Crăciun, a urcat la cele veșnice. Dumnezeu să il odihnească!

Mihai Creangă este cel care alături de tatăl meu, ziaristul Anton Uncu, de ziaristul Petre Mihai Bacanu, de Ștefan Niculescu Maier și de tipograful Alexandru Chivoiu a făcut parte dintr-un grup de disidenți, grupul „Acțiunea R” (Acțiunea România), care prin puterea condeiului și a unui ziar clandestin s-au opus dictaturii comuniste și ceaușiste.

Au fost toți arestați și condamnați la închisoare, decembrie 1989 fiind momentul eliberării acestora.

Dintre toți, doar Ștefan Niculescu Maier și Petre Mihai Bacanu mai sunt în viață!”, este anunțul făcut de Daniel Uncu, așa cum arată portalul www.dcnews.ro.

Mihai Creangă însuși a scris în ”Analele Sighet”, despre momentele prin care a trecut atunci când a fost arestat de Securitate, pentru că scosese, alături de alți jurnaliști, un ziar anticomunist.

După arest, a urmat domiciliul obligatoriu. În remomorările sale vorbește despre Crăciunul petrecut în beciurile Securității.

”Am stat în arestul Securităţii – Direcţia a 6-a cercetări penale – 93 de zile şi a urmat un domiciliu obligatoriu la Târgu Jiu, din care am scăpat după 22 decembrie 1989.

Bineînţeles, nici o clipă nu mi-am mai văzut colegii, nu aveam, evident, nici o ştire dinafară şi eram fiecare în celulă separată.

Eu am avut norocul ca fereastra de la celula mea să dea spre o aripă de la Patriarhie – era postul Crăciunului, fiind încă iarnă întunericul cădea destul de devreme şi vedem mereu aprinsă o luminiţă acolo, până trebuia să trag obloanele.

Ştiam că mă rog lui Dumnezeu şi că am un semn prin acea luminiţă, pe care o vedeam noaptea.

Ancheta. Am avut doi anchetatori: unul juca rolul anchetatorului „rău”, celălalt al anchetatorului „bun”; era clar că erau roluri, pentru că se urmărea, ca şi prin tortură, de data asta cu metode bine puse la punct, ruperea personalităţii.

Şi atunci, erai ca într-un duş cald-rece. Tot timpul se intersectau. Erai împins, prin întrebările lor, să-ţi imaginezi felurite scenarii pe care merge ancheta”, sunt câteva fragmente din clipele de restriște prin care a trecut jurnalistul Mihai Creangă.