Acesta a fost Dumitru Dan. Un român care, asemeni imaginației lui Jules Verne, a trecut dincolo de litera cărții și a dat ocol Pământului, cale de 100.000 de kilometri.

Dacă ar fi să se facă un film după viața sa, ar fi cea mai tare producție de aventuri. Dar Dumitru Dan nu e nici măcar în manualele de istorie. Darămite în conștiința publică.

Călătoria românului nostru a început în 1908, arată portalul www.historia.ro, și s-a încheiat abia în 1923, fiind întreruptă de Primul Război Mondial, pentru că altfel s-ar fi terminat, probabil, mai devreme.

Toată această încercare a fost demarată de Touring-Club de France, iar conaționalul nostru a plecat pe jos în temerara sa încercare.

Citește și: Manifestații de amploare anunțate pentru azi față de reforma pensiilor

Documentele arată că la 20 iulie 1923 Dumitru Dan revine la Paris, locul de unde plecase în cursă, și este gratulat cu premiul cel mare. ”Campion mondial pentru înconjurul Pământului pe jos”, așa scria pe diploma sa. În plus, a primit câte un franc pentru fiecare kilometru parcurs. Deci în total 100.000 de franci.

Pe parcursul călătoriei sale, fie cu vaporul, când trebuia să traverseze mări sau oceane, fie pe jos, a trecut prin 74 de țări și 30 de colonii.

Se mai știe un lucru foarte important, anume că tot acest efort a fost susținut din resurse proprii.

Mai e consemnat faptul că pe parcursul acestui drum a rupt nu mai puțin de 497 de perechi de încălțări. A se citi aici opinci, că doar nu avea nici pantofi, nici bocanci. A plecat românul nostru cu încălțămintea specifică celui care venea, vorba aia, de la talpa țării.

Vă dați seama că nu a plecat de acasă cu sute de opinci. E clar că și-a confecționat singur opincile, pe drum.

Și încă un lucru demn de remarcat. Peste tot pe unde a fost era îmbrăcat în costumul popular din zona României din care se trăgea. Ca să știe lumea, peste tot pe unde a fost, că el e român.

Dar cine a fost acest om? Ne spune aceeași sursă. Dumitru Dan s-a născut în 14 iulie 1890 la Buhuși, a fost cântăreț bisericesc, dar și sanitar.

Plecarea sa din această lume e consemnată în 4 decembrie 1978.

A fost cunoscător a zece limbi străine. Căci pe unde a umblat a și învățat cele trebuitoare pentru a se înțelege cu cei pe care i-a întâlnit pe atâtea continente.

A fost un om cu știință de carte, urmând școala primară în localitatea natală, apoi Liceul Comercial din Brăila și în final Facultatea de Geografie din Paris.

Că tot a început azi școala, despre asemenea eroi ar trebui să se învețe. Să știe generațiile de azi ce bravi s-au născut în România. Și încă se mai nasc, doar că nu sunt scoși în evidență. Alții ne sunt pe post de ”vedete”…