Author

Gheorghe Dan

Browsing

La Târgul de Turism al României o țărancă din Săpânța mi-a spus o vorbă care ar trebui scrisă în toate manualele de ospeție. – Gândiți-vă că aveți o casă în Maramureș! Alt tablou Așa am cunoscut-o pe Maria Zapca. Pe care am remarcat-o în tot tăvălugul acela de pliante și de zâmbete, de muzici și de sclipici. Tocmai pentru că făcea cel mai autentic gest. Lucra la războiul de țesut. Fără să ia în seamă…

Am să povestesc azi despre un personaj aparte. Dincolo de orice altă descriere, fiți atenți la o vorbă a lui, care mi-a atras și mie atenția. – M-am săturat de sunetele Metal! Meșterul Hai să vă fac cunoștință cu Fero Egyed. L-am întâlnit în târgul meșterilor populari din Muzeul bucureștean al Satului. Așa se și recomandă, meșter popular în arta lemnului. Are în fața lui, expusă publicului vizitator, o întreagă panoplie a instrumentelor de suflat.…

Dacă vorbim despre valorile adevărate, atunci ea e, de departe, pe primul loc. Nu mai trebuie să spui decât Nadia și ți se deschide o lume întreagă. Nadia Cămăneci, fetița cu codițe care a uimit întreg mapamondul, la Montreal, când nici măcar aparatele nu știau, încă, faptul că există perfecțiunea. Nadia a demonstrat că, în gimnastică, perfecțiunea este o realitate. La mulți ani, Nadia Comăneci!

“Jocul popular ne aminteşte cine suntem”. Și-a dedicat viața acestei credințe, simplu și firesc exprimată. De la 17 ani numai în acest sens îi sunt gândurile și faptele. Vi-l prezint pe Virgil Tăbuş. Coregraf. Profesor. L-am întâlnit în şcoala ritmurilor sale din Galați. De-a lungul pereţilor, fotografii într-o mare de zâmbete şi culori. Îmi dă un exemplu. În Anul Centenarului s-au strâns mii de degete care au cusut un drapel de 400 de metri pătraţi.…

Liana Ștefan. Acesta a fost paradoxul întrebărilor rostite ca răspunsuri și viceversa. Dincolo de orice altceva, un dialog în care nu a existat un reporter și un intervievat, ci doi oameni care și-au împărtășit unul altuia curiozitatea. Cred că ar putea fi opțiunea cea mai de preț a unui jurnalist, să știe că de partea cealaltă a chestionarului e un partener care intuiește cum anume discuția e aprinsă în așa fel încât să nu lâncezească.…

În laboratorul capabil să rescrie legile creativității, din Galați, studenții au pus la punct detectorul pentru mine din plastic, ochiul magic necesar persoanelor cu deficiențe de vedere, holograma care evită accidentele rutiere sau caroseria de 75 de kilograme a unui automobil. Oamenii aceștia respiră pasiune prin fiecare cuvânt al lor. Aparate, ustensile, piese, unghiuri, roţi, monitoare, ochi. Mă opresc la privirile tinerilor. Am venit să-i cunosc şi se uită la mine, întrebători. Nu sunt învăţaţi…

Ora de curs poate să înceapă, după ce s-a auzit clopoţelul. Învăţătorul Vasile Cărăbuş a conceput programa şcolară, prezentând în acest fel călătorilor care bat la uşa casei sale istoria satului unde s-a născut. Dolheştii Mari îmi apare astfel prin miile de obiecte ale generaţiilor stinse demult. În urma lor au rămas poveştile unui secol, cuprinse în muzeul pe care dascălul l-a construit cu migală, o viaţă întreagă. Adunând de pe la consătenii săi lucrurile…

Hai să spun cu aproximație – mai bine așa – ca să nu credeți că am numărat fiecare centimetru în parte. Este oricum acel moment în care toate cuvintele ți s-au evaporat, cu tot cu metaforele care îți pun sângele în mișcare. Noi cu ai noștri. Ghizi… Comuna Racoș, județul Brașov. După-amiaza unei zile care nici nu ne-ar fi bănuit vizita și, ca atare, străzile își văd, nestingherite, de pustietatea lor. Casele nu au chef…

M-am înscris la şcoala de olari, să învăţ cum încearcă lutul să reziste în vremea plasticelor. Pentru asta a trebuit să ajung în comuna Vlădeşti, de Vâlcea. Căminul Cultural Meşterul Eugen Pătru este de şapte ani încoace îndrumător pentru copiii din localitate. Şi nu numai. Îi calcă pragul cele mai diverse vârste de pe întregul cuprins al ţării. Intru în Căminul Cultural. Transformat, în parte, în “Casa olarului”. Mă întâmpină, în prima încăpere, şase bancuri…

Între talentul de actor şi dragostea pentru etnografie se interpune povestitorul. Aşa încât atunci când calci pragul muzeului pe care Paul Buţa l-a înfiinţat în satul gălăţean Şiviţa îţi imaginezi că eşti în casa bunicului sfătos, cel care te aşteaptă să-ţi depene amintiri despre strămoşii noştri. Tocmai căldura aceasta sufletească face ca „Vatra cu dor” să atragă mii de copii şi de tineri din toată ţara, în fiecare vară. Cei mai mulți sunt gălățeni, dar…

A fost odată… Mai poate, oare, azi, să înceapă o poveste în acest fel? Hai să încerc totuși, aici, în mijlocul străduțelor din Iași, aproape de centrul urbei, printre claxoane de mașini și troncăniturile șinelor de tramvai. Colosul Se ridică deodată, albe, zvelte, zidurile unei cetăți. Așa îi apare călătorului, în cea dintâi fază a cunoașterii. E însă Mănăstirea Golia. Dar ceea ce iese în evidență e turnul. Unul singur, pe întreaga hartă a istoricei…

Noua viziune despre turism se coace în mediul academic, la Iaşi, de unde răsar idei îndrăzneţe. Punerea lor în practică a provocat deja schimbări substanţiale în viaţa oraşului. Revoluţia abia începe, înţeleg de la cel pe care îl percep ca un deschizător de drumuri. Profesorul Mihai Bulai. Lector doctor, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Dincolo de toate aceste titluri, Mihai e un tip jovial, tânăr în spirit, dar…

Destinul unui om te poate lua, uneori, prin surprindere. Atât de mult, încât subiectele de discuție pe care le-ai stabilit inițial sunt date pur și simplu peste cap de ceea ce afli în ultima clipă. Așa s-a întâmplat în compania unui invitat special, Mihai Panaitescu, director al Teatrului de Artă din Deva, care ne-a făcut onoarea de-a ne povesti, în studioul Evenimentului zilei, la emisiunea ActReflect, cele mai importante jaloane din viața sa. Este un…

Din întâmplare aud… – Să te duci la florar. A scos un pian în aer liber. Vine lumea și cântă, mă îndeamnă prieteni care aparțin acestei urbe. Fluturi de octombrie Caut. Și găsesc. O scenă. Metaforică în esența ei. Un petic de iarbă pe care se dau de-a rostogolul tufe atent coafate. Și în mijlocul decorului un foișor. Cât să încapă în interiorul său un pian și un scaun. Un trenuleț cu beculețe multicolore străbate…

Mda, un titlu destul de bun. Din perspectiva unuia ca mine, bucureștean sadea, care a sosit în orașul de pe Crișul Repede și bate la ușa Primăriei din Oradea. Chestia aia din poveștile copilăriei cu ”Sesam, deschide-te!” nu funcționează în acest loc. Să încerc deci alt cuvânt, fără doar și poate nimerit în cazul de față. ”Turn”. Hopa, ia uite că lucrurile se mișcă! Poarta se dă la o parte și sunt invitat. Spre edificiul…