Reputatul alpinist, dar și activist de mediu, Alex Găvan, îi transmite președintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare deschisă.

Mesajul vine din partea unui om care, așa cum arată, îl apreciază pe Iohannis. Cu toate astea, nu poate să-i ierte greșelile pe care le face în calitate de șef al statului.

Și pentru că nu-l iartă, cuvintele lui Alex sunt extrem de tranșante.

Alex Găvan se referă la starea deplorabilă în care se află pădurile din România, la situația dramatică a pădurarilor, bătuți sau uciși, dar și la faptul că actualul președinte refuză o dezbatere, cel puțin una pe tema protecției mediului.

Citește și:

Altfel, degeaba tăierile ilegale de păduri au fost decretate drept atentat la siguranța națională, prin decizia CSAT, sub conducerea lui Iohannis, dacă fenomenul nu e stopat.

Iată conținutul scrisorii deschise a lui Alex Găvan, așa cum a fost scrisă pe propria pagină de socializare :

”Dragă domnule preşedinte, dragul meu Klaus,
din pădurile care m-au crescut îţi dăruiesc acum, aici, acest mesaj:

Marşul pentru păduri de duminica trecută nu a fost un marş pentru păduri. A fost un marş din Dragoste pentru păduri.

Întrebarea este: Cum salvăm planeta?

Răspunsul este: Planeta nu are nevoie de salvare. Noi avem.

Citește și:

De unde începem? Începem prin a cere iertare copacilor. Pădurea este un templu. Pentru a putea intra în el avem nevoie de binecuvântare.

Planeta aceasta este un templu. Şi toate cele câte sunt cuprinse în ea.

Începem prin a cere iertare fiecărei fiinţe vii, plante, animal, om, munte, deal, vale, apa, aer, cer.

Totul face parte din acest templu, inclusiv noi doi. Acest templu suntem noi, cu toţii.

În continuare, acest templu este prădat cu o viteză fără precedent.

Am ajuns în prezent să mai avem doar 29% suprafaţa împădurită, adică mult sub cei 43% la nivelul întregii UE şi mult sub optimul calculat de 40-45%. Rămânem fără aer.

Citește și:

La aproape cinci ani după ce, din fruntea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ai catalogat în mod oficial tăierile ilegale de păduri ca fiind un atentat la siguranţa naţională, în România se depistează doar 1% din aceste tăieri.

Iar sistemul integrat de monitorizare a managementului forestier este şi acum pe butuci.

Care mai este prestanţa, greutatea şi relevanţa funcţiei prezidenţiale şi a Consiliului dacă deciziile şi dispoziţiile emise sunt opţionale pentru guvern, aşa cum s-a dovedit în cazul tăierilor ilegale de păduri?

Între timp, şase pădurari au fost ucişi de către mafia lemnului şi altor sute li s-a pus viaţa în pericol prin agresiunile suferite.

Soluţia pentru toate acestea există. Însă voinţa şi acţiunea politică lipsesc.

Dacă pădurea înseamnă sigurantă natională, atunci niciun copac nu ar trebui să se taie în ţara asta fără binecuvântarea preşedintelui. Iar dacă un copac este tăiat în ţara asta, este tăiat pentru că are binecuvântarea, fie ea şi mută, a preşedintelui.

Mai sunt câteva zile până la alegerile prezidenţiale.

Acceptarea oricărei dezbateri electorale, a oricărui fel de dezbatere a ideilor şi a proiectelor, ar fi fost un semn de normalitate şi de respect pentru noi toţi cei trăitori în această ţară.

Invitaţia de a participa la o astfel de dezbatere pe teme de mediu a fost întâmpinată, de asemenea, cu tăcerea obişnuită.

Pe deasupra, mediul nu a fost un subiect real de discuţie pentru nimeni dintre cei implicaţi în această campanie.

Dragă domnule preşedinte,
dragul meu Klaus,
dragul meu Klaus Iohannis,
fratele meu Klaus,
cu dragoste îţi spun,

din punctul de vedere al protejării moştenirii pe care o lăsăm copiilor,

haina pe care o porţi acum în calitate de preşedinte al României îţi este mult, mult prea largă.

Te iubesc”, încheie alpinistul scrisoarea deschisă pentru Klaus Iohannis.